CLAUZA DE PRECIPUT

//CLAUZA DE PRECIPUT

Clauza de preciput cuprinsă în convenţia matrimonială

 

Convenţia matrimonială este un acord de voinţă liber exprimat de soţi sau de viitorii soţi, în formă autentică, prin care aceştia aleg un alt regim matrimonial decât cel al comunităţii legale de bunuri.

În cuprinsul acesteia, soţii pot stipula o clauză – clauza de preciput – prin care să se prevadă că, în cazul decesului unuia dintre ei, soţul supravieţuitor să preia fără plată, înainte de partajul moştenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune deţinute în devălmaşie sau în coproprietate.

Poate constitui obiect al clauzei orice fel de bun comun, cu condiţia ca acesta să fie individualizat în cuprinsul convenţiei matrimoniale sau cel puţin determinabil prin indicarea elementelor esenţiale în baza cărora poate fi determinat în viitor.

Nu pot constitui obiect al clauzei de preciput bunurile proprii ale soţului predecedat.

Clauza produce efecte numai la momentul morţii unuia dintre soţi, când încetează căsătoria şi, odată cu aceasta, şi regimul matrimonial al comunităţii de bunuri.

Clauza de preciput este supusa reducţiunii atunci când încalcă rezerva succesorală, depăşindu-se cotitatea disponibilă de care defunctul putea dispune în mod discreţionar.

Există posibilitatea ca defunctul să dispună o anumita ordine de preferinţă privind aplicarea reducţiunii, un exemplu este ca defunctul poate stipula în cuprinsul convenţiei matrimoniale faptul că nu se va reduce clauza de preciput stipulată decât dupa reducerea legatelor sau, că legatul se va reduce doar după reducerea clauzei de preciput.

Comments are closed.